Montarea radiatoarelor, Racordarea radiatorului la legaturi.

Trasarea pozitiei suportilor de sustinere si fixare

Fixarea suportilor de constructia portanta

Montarea radiatoarelor

Racordarea radiatorului la legaturi

Montajul va incepe numai daca frontul de lucru permite .De aceea se va incheia intre seful de structura- rezistenta si seful de instalatii un proces verbal de predare -primire a frontului de lucru care sa permita lucrarile de montaj instalatii.

Montajul va incepe numai daca:

-exista toate golurile necesare in plansee .Pentru aceasta se vor verifica daca exista toate golurile prevazute in planurile de rezistenta si daca ele rezolva posibilitatea de montaj a coloanelor de incalzire.

-daca au fost receptionate radiatoarele si pot fi utilizate potrivit cerintelor proiectului de instalatii si producatorului de radiatoare.

– se cunosc cotele finite a elementelor curente de constructie( cota pardoselii finite si finisajul peretilor )

– radiatoarele ,conductele si armaturile au fost receptionate si pot fi utilizate potrivit cerintelor proiectului de instalatii.

– exista certificari care atesta efectuarea probelor hidraulice pentru radiatoare

Radiatoarele se vor monta la urmatoarele distante minime pentru agent apa cu temperatura pana la 95?C :

10cm- intre fata superioara a radiatorului si glaful ferestrei
12cm- intre fata inferioara a radiatorului si pardoseala finite
15cm- intre radiator si pereti finiti laterali
Pozitia radiatorului fata de instalatiile electrice si de gaze precum si distantele minime fata de acestea se vor corela cu prevederile din normativele I 7-98 si I6-98.
Adancimea de incastrare in zidirea netencuita a consolelor si sustinatorilor va fi de 12 cm.
5cm – intre spatele radiatorului si peretele finit

Montarea radiatoarelor comporta urmatoarele operatii principale:

Montarea radiatoarelor comporta operatii cum ar fi incercarea la presiune hidraulica,montarea radiatoarelor pe console si prinderea cu sustinatoare,montarea robinetului de dublu reglaj si a racordului olandez si racordarea la coloane.

incercarea la presiune hidraulica a corpului de incalzire
montarea radiatorului pe console si prinderea cu sustinatoare
montarea robinetului de dublu reglaj si a racordului olandez
racordarea la coloane.

Dupa montarea radiatoarelor pe console si prinderea lor cu sustinatoare,se monteaza sus robinetul de dublu reglaj,prin intermediul unei reductii de 1 1/4” la diametrul robinetului prevazut in proiect,si jos cu racord olandez cu cot.Radiatoarele se leaga la coloane prin legaturi orizontale. Corpurile de incalzire se leaga la coloane astfel incat agentul incalzitor sa circule de sus in jos.Legaturile la corpurile de incalzire se prevad de regula in diagonala In cazul montarii caloriferelor, se monteza robinete de inchidere-deschidere si pe tur si pe retur. Acestea asigura controlul circuitelor tur-retur in caz de avarie in functionare, dar datorita lor putem sa demontam caloriferul fara a fi necesara golirea instalatiei. Corpurile de incalzire se fixeaza pe perete, paralel cu fetele finite ale elementelor de constructie, respectandu-se distantele minime date de conditiile de montare, cu ajutorul consolelor si sustinatoarelor. Numarul acestora este indicat de producatorul radiatorului si variaza functie de numarul de elementi.Adancimea de incastrare, in zidaria netencuita, a consolelor si sustinatoarelor este de minim 12 cm. Corpurile de incalzire formate din elemente demontabile si care se livreaza neasamblate, se probeaza dupa asamblarea lor, inainte de montarea lor in instalatii, la presiunea prescrisa de producator.Astfel,radiatoarele din fonta se probeaza timp de 20 minute la o presiune de minim10 bar. Distantele minime intre corpul incalzitor si elementele de constructie se stabilesc in functie de temperatura agentului termic, astfel:
Distanta intre corpurile de incalzire si pardoseala este de 12 cm. In cazuri exceptionale se reduce aceasta distanta pana la 8 cm, daca temperatura agentului termic nu depaseste 95 grade Celsius, sau pana la 10 cm, daca temperatura acestuia este de (96 150) grade Celsius. In cazul montarii corpurilor de incalzire in nise sau in cel al acoperirii lor cu masti, distantele laterale pana la peretii nisei sau ai mastii se stabilesc astfel incat sa permita montarea si manevrarea normala a armaturilor. Distanta frontala intre corpul incalzitor si masca este de cel putin:

Racordarea corpurilor de incalzire Moduri de racordare a corpurilor de incalzire la instalatie:

Se folosesc racordarile cu circulatia agentului termic sus – jos care conduc la cea mai mare putere termica si respectiv la cele mai reduse dimensiuni ale corpului de incalzire. In general, corpurile de incalzire cu lungime sub 1,2 m se racordeaza pe aceeasi parte iar corpurile mai lungi de 1,2 m se racordeaza pe diagonala.

Montarea conductelor de distributie,a coloanelor si a legaturilor la corpurile de incalzire.Trasee si pante.

Traseele conductelor instalatiei interioare de incalzire centrala se aleg astfel incat sa se asigure un acces usor in timpul exploatarii,sa aiba lungimi minime si posibilitatea de a autocompensa alungirile conductei.Conductele trebuie astfel amplasate incat sa permita manipularea comoda a armaturilor de pe traseu,sa nu impiedice deschiderea ferestrelor,a usilor si circulatia persoanelor. La montaj se urmareste ca la legaturile radiatoarelor sa fie o geometrie identica,atat ca lungimi cat si ca diametre.

Actiuni de aerisire,golire,curatire ale instalatiei de incalzire

Aerisirea este obligatorie .Deci aerisirea atat locala (la fiecare radiator) cat si generala a instalatiei se impune. Aerisirea in instalatie se va face de doua ori pe sezon. Robinetul pentru aerisirea instalatiei se va monta in pod . O data cu schimbarea unui radiator se poate constata ca aerisirea este infundata cu depuneri, provoaca si bule, mai ales pe apa calda .Dupa aerisire vor dispare complet zgomotele din instalatie.
Aerisirea se face cu instalatia in functiune cand se incalzeste apartamentul . (mai ales pompa de circulatie trebuie sa mearga), cu robinetul de umplere in pozitie deschisa, dinspre punctele de aerisire apropiate de centrala inspre punctele indepartate si de la partea de jos inspre partea de sus a instalatiei, mai ales daca aceasta este cu distributie superioara. Trebuie observata cu mare atentie o perioada indelungata manometrul instalatiei astfel incat presiunea sa nu inceapa sa creasca necontrolat in momentele in care se face controlul de la un aerisitor la altul.Aerisirea unui calorifer este socotita incheiata atunci cand caloriferul s-a incalzit uniform peste tot. La fel si in cazul intregii instalatii.
-toate caloriferele trebuie sa fie fierbinti uniform, in totalitate(de sus pana jos).
-toate caloriferele vor fi conectate cu turul sus si returul jos in diagonala.
-trebuie sa existe un termoregulator de la care se poate seta temperatura dorita si care afiseaza in mod curent temperatura. Termoregulatorul trebuie situata in hol.
Trasee de conducte se vor executa dintr-o singura bucata intre radiatoare si distribuitoarele de pe etaje.Ca sa se rezolve problemele de protectie mecanica trebuie sa se prevada traseele de conducte cat mai aproape de colturile camerei, pe acolo pe unde de regula se monteaza si caloriferele .Oricum masa sapei are ea insasi o rezistenta mecanica deloc de neglijat.Tevile de cupru sa fie din cele groase in grosime (1 mm si nu de 0,75).

Pentru a asigura o buna functionare a instalatiilor de incalzire centrala cu apa calda , este necesar sa se realizeze evacuarea aerului care ramane in instalatie la umperea ei cu apa , sau care se degaja din apa in timpul functionarii .Aerul care nu se evacueaza se aduna in conducte sau in corpurile de incalzire , formand asa-numitii saci de aer care impiedica circulatia apei .Prin pantele care se dau conductelor orizontale, aerul este condus spre cele mai inalte puncte ale instalatiei ,de unde prin vasul de dezaerisire se evacueaza in atmosfera.

Dezaerisirea instalatiei de incalzire centrala fie ca este amplasata la ultimul etaj sau la parter (pt. case cu un singur nivel) se face centralizat sau local.
Pentru dezaerisirea centralizata se foloseste o teva de diametru mai mic care leaga toate conductele tur de la coloanele de incalzire.
Aceasta se termina cu un vas de aerisire care are o legatura care poate sa coboare in subsol sau este amplasata intr-un loc public. (casa scarii, spalatorie).
Din ratiuni estetice uni au desfintat conducta centralizata de aerisire rezultand o dezechilibrarea a instalatiei de incalzire din bloc si la o aerisire defectuoasa a instalatiei.
Chiar daca se monteaza ventile automate de aerisire acestea nu pot suplini echilibrarea hidrodinamica a instalatiei ci doar aerisirea coloanei pe care se monteaza.
Aerul poate fi evacuat centralizat prin conducte de dezaerisire sau local prin ventile de dezaerisire automate sau manuale.

Ventilele manuale sau automate, montate la corpurile de incalzire, actionate cu o cheie speciala sau cu o rozeta din plastic. Se folosesc pentru diametre de racord de 1/4″ si 3/8″. Ventilele automate se monteaza pe conducte . Diametrele de racord sunt de 3/8″, 1/4″ si 1/2″.Modul de prindere al acestor armaturi este prin filetare. Dezaerisirea instalatiei se realizeaza centralizat, prin conducte montate aparent la plafonul ultimului nivel, racordate la un vas de aerisire.

Controlul se face dinspre punctele de aerisire apropiate de centrala inspre punctele indepartate si de la partea de jos inspre partea de sus a instalatiei.
Se incepe cu primul calorifer, daca exista piese de aerisire si pe retur, si locuri reci pe calorifer in acea zona, se desface piesa de aerisire si se face aerisirea.
Apoi se umbla la aerisitorul de pe turul caloriferului si la fel pe rand de la ultimul calorifer spre primul ,adica spre coloana.Poate ca instalatia sa fie dezechilibrata termic.
Se va aerisi doar caloriferul cu problema, desfacandu-se intai jos piesa de pe partea pe care se afla turul cu robinetul de reglaj (atentie! acesta trebuie sa fie deschis la maxim).
Daca exista piesa de aerisire nu trebuie sa se folosesca clestele, mops, sau cheia franceza. Se provoaca in acest fel scurgerea pana caloriferul se incalzeste peste tot, cu centrala in functionare . La caloriferul care va fi aerisit, daca nu se incalzeste uniform dupa operatia indicata, trebuie sa se umble si la aerisitorul din capatul opus turului. O aerisre alternativa da cele mai bune rezultate, dar daca este doar o problema de aer in instalatie, se rezolva usor. Conductele tur si retur sunt apropiate una de alta si situate langa podea sau in sapa .Caloriferele vor fi alimentate prin conducte de ? 15 in cazul in care sunt de cupru si daca sunt din otel si PPR.Pentru a asigura o buna functionare a instalatiilor de incalzire centrala cu apa calda , este necesar sa se realizeze evacuarea aerului care ramane in instalatie la umperea ei cu apa , sau care se degaja din apa in timpul functionarii .Aerul care nu se evacueaza se aduna in conducte sau in corpurile de incalzire , formand asa-numitii saci de aer care impiedica circulatia apei .Prin pantele care se dau conductelor orizontale, aerul este condus spre cele mai inalte puncte ale instalatiei ,de unde prin vasul de expansiune sau vasele de dezaerisire se evacueaza in atmosfera .Aerul poate fi evacuat centralizat prin conducte de dezaerisire .In timpul aerisirii se va deschide robinetul de sub centrala pt a urca presiunea la loc (1-2bar) Daca se inchide turul primelor 2calorifere,ultimul cel cu problema de functionare va functiona bine..Daca la radiator in realitate nu ajunge debit suficient se incearca un reglaj pe retur astfel: se va inchide partial robinetele de retur incepand cu radiatoarele cele mai apropiate de centrala termica (de fapt cele mai avantajate din punct de vedere . hidraulic), radiatoarele apropiate de centrala vor avea robinetul reglaj retur mai inchis, cele de pe la mijlocul instalatiei il vor avea mai putin inchis, iar radiatoarele „de capat” vor avea robinetul de reglaj total deschis astfel, in final, debitul de agent termic va fi uniform distribuit in toae radiatoarele si ele vor avea aceeasi temperatura . Robinetele termostatate nu au nimic in comun cu un termostat de ambianta.Cele de pe calorifer lucreaza independent de cel de ambianta, inchizand sau deschizand ventilul caloriferului functie de temperatura culeasa de senzorul robinetului .
In instalatiile bitubulare modul de legare la coloana a radiatoarelor sau a altor corpuri de incalzire are o importanta deosebita ,atat pentru realizarea aerisirii cat si pentru golirea de apa a radiatoarelor Legaturile folosite cel mai curent sunt legarea conductei de ducere cu panta descrescatoare spre radiator, legatura conductei de intoarcere cu panta descrescatoare spre coloana ; acest mod de legare asigura atat aerisirea cat si golirea radiataorelor prin intermediul coloanei.In cazul instalatiilor cu distributie superioara golirea se face printr-un robinet de golire cu cep montat la baza coloanei de intoarcere . In cazul unui radiator montat in sac (sub nivelul conductelor de distributie ) golirea se poate face prin intermediul unui robinet de golire cu cep montat la radiator .In acest caz atat legatura de ducere cat si cea de intoarcere se monteaza cu panta descrescatoare spre radiator .Corpurile de incalzire trebuie sa se incalzeasca in mod uniform fara zone reci si fara diferente de temperatura intre ramuri sau coloanele ce alimenteaza acelasi tip de consumatori.Coloanele sau ramurile care alimenteaza radiatoarele prevazute cu robinete termostatate se prevad cu sisteme care limiteaza presiunea diferentialaintre conductele de ducere si intoarcere.Instalatii de incalzire cu apa calda , bitubulara – modul de realizare a legaturilor la radiator

a. distributie inferioara
b. distributie superioara
c. radiator montata in sac
d. dezaerisire locala

Cerinte de probe

Dupa finalizarea montajului se va face o inspectare vizuala a instalatiei de incalzire , pentru a constata corectitudinea montajului .

Dupa efectuarea ultimelor remedii ( daca este cazul ) instalatia de incalzire va fi supusa conform Normativului I13-1994.la probele :

Proba de presiune la rece Proba de presiune la rece va fi de 5 bar.

Are ca scop verificarea hidraulica la temperatura ambianta a rezistentei si etanseitatii elementelor instalatiei.Rezultatele probei la rece se consemneaza in procese verbale. Proba de presiune la rece se executa inaintede finisarea elementelor instalatiei sau de mascarea lor. Proba se executa in perioada de timp cu temperature ambianta mai mare de +5grd.C.In vederea executarii probei la rece , se va asigura deschiderea completa a tuturor armaturilor de inchidere si reglaj. Inainte de proba la rece , instalatia va fi spalata cu apa potabila. Proba de presiune la rece se executa cu apa din reteaua de apa potabila din incinta.In timpul umplerii cu apa a instalatiei se vor lua masuri pentru eliminarea aerului , iar ridicarea si coborarea presiunii trebuie sa se faca continuu si fara socuri.

Corpurile de incalzire vor fi probate la presiune inainte de montarea pe pozitie pentru evitarea incovenientelor ce pot aparea la proba finala de presiune a instalatiei.

Eliminarea aerului la umplerea instalatiei cu apa este prevazuta sa se faca prin ventile de aerisire automate si prin ventile cu comanda manuala la radiatoarele cap de coloana.Pungile de aer care s- ar putea forma vor favoriza coroziunea in instalatia de incalzire,deci obligatoriu se vor prevede ventile de aerisire automate si manuale pentru evacuarea gazelor.Se va evita inchiderea completa a robinetilor de sectionare a radiatoarelor deoarece prin circulatia apei se pot evacua bulele de gaze prin ventile ( automate si manuale ). Prin faptul ca instalatia lucreaza la presiune variabila

datorita vaselor de expansiune inchise la proba de presiune finala nu se va admite nici un fel de pierderi de apa din sistem ( nici la nivel de picatura ).

Se verifica comportarea instalatiei la proba la rece imediat dupa punerea sub presiune , prin controlul etanseitatii si rezistentei tuturor imbinarilor , sau prin examinare vizuala.

Masurarea presiunii de proba va incepe dupa cel putin 3 ore de la punerea instalatiei sub presiune, prin citire la intervale de 10 minute , timp de 3ore.

Proba la cald , la temperatura si presiunea de functionare.

Are drept scop verificarea etanseitatii , a modului de comportare a elementelor

instalatiei la dilatare contractare si a circulatiei agentului termic.

Proba la cald se va efectua inaintea finisarii , mascarii sau inchiderii elementelor instalatiei , dar numai dupa inchiderea completa a cladirii si dupa efectuarea probei la rece.Odata cu proba la cald se va efectua si reglajul instalatiei.

Proba la cald

Dupa ce apa a atins in instalatie nivelul corect , se ridica temperatura ei la 50 grade C si se mentine la aceasta temperatura in limitele unei variatii de 5 grade C.Daca instalatia este in circulatie cu pompe , acestea se vor pune in functiune.

Dupa 2 ore de functionare se face un control atent la toate corpurile de incalzire,

constatand cu mana sau cu termometru temperatura la partea superioara si la partea

inferioara a corpului de incalzire .Nu se admit diferente mai mari de 5 grade Celsius intre corpurile de incalzire.Lipsa de uniformitate a incalzirii ( daca e cazul ) se corecteaza prin robinetele de reglaj. Se ridica temperatura agentului termic la valoarea nominala ( in limitele a 5 grade C) si se verifica daca nu apar pierderi de apa la imbinari , corpuri de incalzire si armaturi.Se verifica daca se face o buna dezaerisire a instalatiei.

Se examineaza toata instalatia pentru a se controla etanseitatea.Dupa terminarea acestei examinari si dupa racirea instalatiei la temperature ambianta , se procedeaza la o noua incalzire , urmata de un control identic cu cel descris mai sus.

Daca nici la a doua incalzire instalatia nu prezinta neetanseitati si functioneaza in conditii normale , proba se considera corespunzatoare.

Dupa efectuarea probei , instalatia se goleste , daca pana la intrarea in functionare exista pericolul de inghet.

Proba de eficacitate

Aceasta se va face la instalatia de incalzire prin masuratori efectuate in incaperi indicate de beneficiar.

Proba de eficacitate se face cu intreaga instalatie in functiune , in conditii normale de exploatare, la temperaturi scazute ale aerului exterior .

Proba de eficacitate consta in masurarea temperaturii aerului in incaperi, cu termometre avand o sensibilitate de 1/10grdC.In paralel se vor masura de asemenea ,

temperaturile aerului exterior si ale agentului termic atat pe tur cat si pe retur , verificandu-se corelarea acestor parametrii conform graficului de reglaj calitativ

In incaperi , masurarea temperaturii se va face in zona cu prezenta curenta a oamenilor , la o inaltime de maxim 1m.

Pe durata probei de eficacitate de 24 ore , masuratorile se vor face la intervale de cel mult o ora , daca nu se folosesc aparate de inregistrare.

Rezultatele probei de eficacitate vor fi considerate satisfacatoare daca temperatura aerului interior corespunde celor prevazute in proiect , cu abateri de -0,5grdC +1grdC.